duminică, 22 mai 2011
Amendat nevinovat.
Ieri am ieşit din casă. Aşa e, o fac cam rar, din ce în ce mai rar. M-am dus pân’ la XXL, la hipermaketul din Micro 3. Am stat la rând pt a-mi plăti sulul de hârtie igienică pe care-l cumpărasem şi am ieşit repede că mă alerga un pitic. Am fugit cât am fugit în căutarea unui “toilette” ecologic dar nicio speranţă. Câţiva câini s-au înşiruit în urma mea aşteptand colacul de sub coadă. Ca şi cum norocul ţine cu cei căcăcioşi am întâlnit un prieten cu maşina funcţionar în Primărie şi l-am rugat să mă ducă până la un wc ecologic dar nu ştia unde sunt amplasate aşa că a decis să mă ducă la Primărie, doar că aici funcţionarii-s egoişti şi-şi ţin privatele-ncuiate. Mi-am zis că Piaţa-i la doi paşi de primărie şi că pot să-ncerc s-ajung acolo, dar … Ghinion şi acolo. Privata privatizată era închisă pentru că patronul e suspect, nu de gripă porcină ci de … evaziune fiscală. S-au căcat fără să primească bilet. Am văzut un boschet peste drum, în părculeţul Bisercii Sfinţi-Îngeri dar când să iau poziţia făcătoare de minuni am zărit că ochiul magic al camerei de vederi ce supraveghea un bancomat bătea chiar pe al meu funduleţ. Şi cum n-am vrut să fiu subiectul vreunui filmuleţ pe internet am strâns din bucăţile de carne ale şezutului şi am fugit la Gară. Cobor repde pe scările ce duc spre tunelul de sub şinile feroviare unde e şi toaleta numai că în loc de uşă am găsit un zid. Wc-ul, unde or fi mutat aştia wc-ul? Dar cum situaţia devenise foarte presantă m-am rugat să fie vreun tren garat pe linia peronului 2 cu cea mai apropiată ieşire şi, spre norocul meu, era. M-am urcat de-ndată şi … Când am ieşit l-am văzut pe naş’ că făcea rondul. În buzunar aveam doar cât avea cocoşul în punguţă doar că erau lei. Aşa că am fugit eu cât am fugit, de naş, sperând să nu m-ajungă până la Mizil dar ghinion, trenul era Intercity iar în târguşoare nu opreşte. Am încercat să-l înbunez pe controlor zicându-i că-s amărât şi că am doar doi lei în buzunar până când mi-a răspuns că atât se dă la wc-urile publice nu pentru o călătorie Buzău – Ploieşti, fapt ce mi-a stârnit un râs de necontrolat, râs care l-a provocat pe Şeful de tren să-mi scrie o amendă maximă pe care ar trebui s-o achite Primarul Boşcodeală!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu